03.02.2026 - Comercianții din România se plâng că se fac multe cumpărături cu bani falși din categoria celor de recuzită. Depistați cu greu, pentru că seamănă foarte bine cu bancnotele reale, aceștia sunt, în general, amestecați printre cei reali. Aproape zilnic poliția înregistrează semnalări sau plângeri de la bănci sau persoane înșelate. Lipsa unei reglementări legislative, la fel ca în alte țări europene și nu numai, care să interzică deținerea acestor bani de recuzită, permit importul lor.
Magazinele mici și mijlocii sunt preferate de cei care utilizează bancnote de recuzită. Adminstratorii societăților vor măsuri mai ferme pentru stoparea circulației banilor de tip prop money, pentru că de foarte multe ori prejudiciul nu este recuperat.
Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte ANCMMR: A fost un fenomen care a apărut în toată țara. Bancnotele astea sunt atât de greu de depistat încât eu nu le-aș numi de recuzită, ci de-a dreptul bancnote false. De regulă sunt introduse în sume mici pe piață, în special la magazine alimentare, eventual sunt strecurate printre bancnote de același fel, două bune și una rea.
Dacă sunt prinși, făptașii spun că nu și-au dat seama că nu utilizează bani reali, și că i-au primit la rândul lor că rest de la alte magazine. Surse judiciare susțin că indivizii scapă, pentru că nu se poate demonstra intenția clară de utilizare a falsurilor. Sunt, însă situații în care nu e vorba doar de o bancnotă utilizată din neatenție.
Ofițer de poliție în cadrul DCCO: Falsurile de tip altered design chiar și cele care nu imită perfect elementele de siguranță sunt folosite de grupări infracționale pentru a induce în eroare utilizatorii profitând de neatenția sau necunoașterea acestora. Inscripțiile suplimentare sunt elemente modificate, dar nu anulează caracterul penal al faptei.
Aceasta este practic o bancnotă falsă introdusă în țară că fiind o jucărie. Falsificatorii însă, care au și pus-o în circulație, au șters aici cu markerul indicația care spunea că e vorba de o copie.”
Surse judiciare spun că e nevoie de o lege mai aspră, care să interzică pur și simplu deținerea unor astfel de bancnote, așa cum s-a reglementat recent în unele țări europene, dar și în Statele Unite ale Americii. Pot fi și alte opțiuni, explică juriștii români.
Cătălin Crăciunescu avocat: Mai degrabă s-ar putea reglementa o situație obligatorie pt cei care vând și pt cei acre cumpără că ceste monede de recuzita să aibă niște specificații tehnice foarte clare care să facă diferența între o valoare momentar reală și una folsoita în scop de entarteinment.
Anul trecut, poliția a întocmit peste 200 de dosare penale care vizează utilizarea banilor de recuzită. Cea mai mare captura a fost înregistrată octombrie, în portul Constanța, când au fost depistate aproape 5 milioane de bancnote false, însumând spre un miliard de euro.
sursa: TVR Info
Magazinele mici și mijlocii sunt preferate de cei care utilizează bancnote de recuzită. Adminstratorii societăților vor măsuri mai ferme pentru stoparea circulației banilor de tip prop money, pentru că de foarte multe ori prejudiciul nu este recuperat.
Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte ANCMMR: A fost un fenomen care a apărut în toată țara. Bancnotele astea sunt atât de greu de depistat încât eu nu le-aș numi de recuzită, ci de-a dreptul bancnote false. De regulă sunt introduse în sume mici pe piață, în special la magazine alimentare, eventual sunt strecurate printre bancnote de același fel, două bune și una rea.
Dacă sunt prinși, făptașii spun că nu și-au dat seama că nu utilizează bani reali, și că i-au primit la rândul lor că rest de la alte magazine. Surse judiciare susțin că indivizii scapă, pentru că nu se poate demonstra intenția clară de utilizare a falsurilor. Sunt, însă situații în care nu e vorba doar de o bancnotă utilizată din neatenție.
Ofițer de poliție în cadrul DCCO: Falsurile de tip altered design chiar și cele care nu imită perfect elementele de siguranță sunt folosite de grupări infracționale pentru a induce în eroare utilizatorii profitând de neatenția sau necunoașterea acestora. Inscripțiile suplimentare sunt elemente modificate, dar nu anulează caracterul penal al faptei.
Aceasta este practic o bancnotă falsă introdusă în țară că fiind o jucărie. Falsificatorii însă, care au și pus-o în circulație, au șters aici cu markerul indicația care spunea că e vorba de o copie.”
Surse judiciare spun că e nevoie de o lege mai aspră, care să interzică pur și simplu deținerea unor astfel de bancnote, așa cum s-a reglementat recent în unele țări europene, dar și în Statele Unite ale Americii. Pot fi și alte opțiuni, explică juriștii români.
Cătălin Crăciunescu avocat: Mai degrabă s-ar putea reglementa o situație obligatorie pt cei care vând și pt cei acre cumpără că ceste monede de recuzita să aibă niște specificații tehnice foarte clare care să facă diferența între o valoare momentar reală și una folsoita în scop de entarteinment.
Anul trecut, poliția a întocmit peste 200 de dosare penale care vizează utilizarea banilor de recuzită. Cea mai mare captura a fost înregistrată octombrie, în portul Constanța, când au fost depistate aproape 5 milioane de bancnote false, însumând spre un miliard de euro.
sursa: TVR Info
