Yoshinori Ohsumi a descoperit mecanismul prin care celulele își distrug și își reciclează propriul conținut, ceea ce ar putea duce la o mai bună înțelegere a unor boli precum cancerul, Parkinson și diabetul de tip 2.
Profesorul japonez va primi un premiu de 8 milioane de coroane suedeze (echivalentul a 933.000 de dolari).
Autofagia (cuvânt care provine din greacă auto - singură, fagein - a mânca) este un proces prin care celula eukariotică își poate recicla o parte a conținutului ei. Practic, componentele celulare se degradează și se reciclează singure.
Profesorul japonez a descoperit 15 gene esențiale pentru autofagie.
Descoperirile lui Ohsumi duc la o nouă înțelegere a proceselor prin care celula își reciclează conținutul. Autofagia este un proces de importanță fundamentală în numeraose procese fiziologice, cum ar fi adaptarea la înfometare sau răspunsul la infecții. Mutațiile genelor responsabile pentru autofagie pot cauza boli, iar procesul are legătură inclusiv cu cancerul și bolile neurologice, arată comitetul Nobel.
Conceptul de autofagie a apărut în anii 1960, când cercetătorii au observat pentru prima dată că celula își poate distruge propriul conținut prin închiderea lui în membrane. Se formează un „sac” de tip veziculă ce este transportat către un compartiment de reciclare numit lizozom, unde conținutul se degradează.
Într-o serie de experimente inspirate, la începutul anilor 90, Yoshinori Ohsumi a folosit drojdie de pâine pentru a identifica genele esențiale pentru autofagie. El a identificat totodată mecanismele de autofagie la drojdie și a arătat că un proces similar are loc și în celulele umane.
La mijlocul anilor 1950, oamenii de știință observaseră un nou compartiment celular specializat, numit organella, care conținea enzime ce digerau proteinele, carbohidrații și lipidele. Acest compartiment specializat, numit și lizozom, funcționează ca un punct de lucru pentru degradarea constituenților celulari. Cercetătorul belgian Christian de Duve a primit premiul Nobel pentru Medicină în 1975 pentru descoperirea lizozomului.
Noi observații, în anii 60, au arătat că o bună parte din conținutul celular și chiar întreg conținutul din organella se poate găsi în lizozom. Ca urmare, celula pare să aibă o strategie pentru descărcarea de conținut semnificativ în lizozom. Ulterior, s-a descoperit un nou tip de veziculă care transportă acest conținut destinat distrugerii.
Grație acestor cercetători și lui Ohsumi, știm acum că autofagia controlează funcții fiziologice importante, în care componentele celulare trebuie să fie degradate și reciclate. Autofagia poate furniza rapid „combustibilul” pentru energia necesară și poate construi blocurile necesare pentru reînnoirea componentelor celulare. Prin urmare, este un proces esențial de răspuns celular la înfometare și alte tipuri de stres. În cazul infecțiilor, autofagia poate elimina bacteriile și virusurile care invadează celula. Autofagia contribuie, de asemenea, la dezvoltarea embrionară și la diferențierea celulelor.
Celulele pot folosi autofagia pentru a elimina proteinele deteriorate, un mecanism de control care este esențial pentru contracararea consecințelor negative ale îmbătrânirii.
S-a demonstrat că în Parkinson, în diabetul de tip 2 și în alte boli ale bătrâneții există legături cu o autofagie deficitară, iar mutațiile în genele autofagiei pot cauza boli genetice. De asemenea, disfuncționalitățile în mecanismul de autofagie sunt legate de apariția cancerului.
În prezent, se fac cercetări intense pentru a pune la punct medicamente care să se concentreze pe autofagie în legătură cu diverse boli.
Yoshinori Ohsumi s-a născut în 1945, în Fukuoka, Japonia, și este profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo din 2009.
„Sunt extrem de onorat”, a declarat profesorul agenției Kyodo, într-o primă reacție după ce a aflat că a luat premiul Nobel.
Anul trecut, premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat pentru descoperiri care au dus la elaborarea unor noi terapii în parazitoze intestinale ce provocau numeroase decese.
William C. Campbell și Satoshi Ōmura au fost recompensați pentru descoperirile lor în privința unei noi terapii împotriva infecțiilor cauzate de paraziții intestinali din familia viermilor rotunzi. Cealaltă jumătate a premiului a revenit cercetătoarei chineze Youyou Tu pentru o nouă terapie pentru tratarea malariei.
Marea majoritate a premiilor în medicină au revenit bărbaţilor, în cei peste o sută de ani de când se decernează. Savantul de origine română George Emil Palade a luat premiul Nobel pentru medicina in 1974.
Nobelul pentru Medicină este cel care deschide, în fiecare an, seria acestor distincții ce recompensează realizări excepționale din știință, literatură și pace.
