24.09.2025 - Serviciile comandate prin aplicații pe platforme online sunt rapide pentru clienți, dar presupun multă muncă pentru angajați. Mulți dintre livratori sau șoferi de ride-sharing, de exemplu, se confruntă cu neplata taxelor pentru sănătate, pensie sau șomaj. Și statul pierde milioane de lei din această cauză. România mai are doi ani la dispoziție ca să transpună în lege o directivă europeană care apară drepturile acestor muncitori.
Munaf este din Bangladesh și, de trei ani, lucrează ca livrator în București, câștigând, pentru 6 ore pe zi, în jur de 600 de euro pe lună.
Deși ne-a spus că este nemulțumit de comisioanele mari care i se percep și de volumul mare de muncă, în fața camerei de filmat opinia lui s-a schimbat la 360 de grade.
Nu văd nicio dificultate în munca mea. Nu văd nicio problemă. Cred că astea sunt regulile și legea în U.E. pentru imigranți, a spus Munaf.
Unii colegi de breaslă sunt însă ceva mai asumați.
S-au scumpit toate, produsele și altele. Și ei, în loc să stagneze tarifele noastre, le-au scăzut.
Sunt doar câteva dintre nemulțumirile livratorilor și ale șoferilor care lucrează în sistem ride-sharing.
SRL-uri şi PFA-uri care păgubesc bugetul de stat
Din acest motiv, Blocul Național Sindical a lansat prima organizație sindicală din România creată special pentru apărarea drepturilor celor care prestează servicii prin aplicații.
Dumitru Costin, preşedintele BNS: Discutăm de timpul de lucru, discutăm de relația juridică pe care o au în cadrul prestării unor astfel de servicii care îi exclud de la sistemul de securitate socială sau li se oferă o protecție minimă, mă refer la pensie, la sănătate, șomaj.
Niște drepturi încălcate, despre care sindicaliștii spun că sunt speculate de intermediari.
Radu Soviani, expert economic în cadrul BNS: Nu platformele digitale sunt cele care fac această sifonare de bani care s-ar cuveni bugetului de stat, ci partenerii. Platformele digitale lucrează prin SRL-uri sau PFA-uri. Nu plătesc TVA-ul, nu plătesc impozit pe profit, pentru că nu își declară profiturile. Spre exemplu, cineva care lucrează 8 ore la un partener al unei platforme de transport alternativ poate declara 0 sau 2 ore de muncă și, de fapt, diferența este fraudă la buget.
Reglementări noi pentru lucrători, cel târziu în 2027
Ministrul Muncii susține că aceste inechități vor dispărea odată cu transpunerea directivei europene în legislația noastră.
Petre Florin Manole, ministrul Muncii: Până în 2027 este o bornă certă impusă de directiva europeană. Însă eu consider că nu trebuie să așteptăm până în ultimul moment.
Cătălin Codreanu, preşedinte, Coaliţia pentru Economia Digitală: Suntem pentru protecția socială a lucrătorilor platformelor, suntem pentru transpunerea directivei care să protejeze drepturile lucrătorilor, dar și pentru protejarea modelului afacerii care a făcut posibilă această poziție economică.
Potrivit datelor oficiale, primii 8 angajatori din România au împreună 109.000 de salariați, adică aproape egal cu numărul persoanelor care lucrează doar pentru două firme de ride-sharing.
Împreună cu persoanele care lucrează și pentru celelalte platforme online, cifra se ridică la 250.000.
sursa: TVR
Munaf este din Bangladesh și, de trei ani, lucrează ca livrator în București, câștigând, pentru 6 ore pe zi, în jur de 600 de euro pe lună.
Deși ne-a spus că este nemulțumit de comisioanele mari care i se percep și de volumul mare de muncă, în fața camerei de filmat opinia lui s-a schimbat la 360 de grade.
Nu văd nicio dificultate în munca mea. Nu văd nicio problemă. Cred că astea sunt regulile și legea în U.E. pentru imigranți, a spus Munaf.
Unii colegi de breaslă sunt însă ceva mai asumați.
S-au scumpit toate, produsele și altele. Și ei, în loc să stagneze tarifele noastre, le-au scăzut.
Sunt doar câteva dintre nemulțumirile livratorilor și ale șoferilor care lucrează în sistem ride-sharing.
SRL-uri şi PFA-uri care păgubesc bugetul de stat
Din acest motiv, Blocul Național Sindical a lansat prima organizație sindicală din România creată special pentru apărarea drepturilor celor care prestează servicii prin aplicații.
Dumitru Costin, preşedintele BNS: Discutăm de timpul de lucru, discutăm de relația juridică pe care o au în cadrul prestării unor astfel de servicii care îi exclud de la sistemul de securitate socială sau li se oferă o protecție minimă, mă refer la pensie, la sănătate, șomaj.
Niște drepturi încălcate, despre care sindicaliștii spun că sunt speculate de intermediari.
Radu Soviani, expert economic în cadrul BNS: Nu platformele digitale sunt cele care fac această sifonare de bani care s-ar cuveni bugetului de stat, ci partenerii. Platformele digitale lucrează prin SRL-uri sau PFA-uri. Nu plătesc TVA-ul, nu plătesc impozit pe profit, pentru că nu își declară profiturile. Spre exemplu, cineva care lucrează 8 ore la un partener al unei platforme de transport alternativ poate declara 0 sau 2 ore de muncă și, de fapt, diferența este fraudă la buget.
Reglementări noi pentru lucrători, cel târziu în 2027
Ministrul Muncii susține că aceste inechități vor dispărea odată cu transpunerea directivei europene în legislația noastră.
Petre Florin Manole, ministrul Muncii: Până în 2027 este o bornă certă impusă de directiva europeană. Însă eu consider că nu trebuie să așteptăm până în ultimul moment.
Cătălin Codreanu, preşedinte, Coaliţia pentru Economia Digitală: Suntem pentru protecția socială a lucrătorilor platformelor, suntem pentru transpunerea directivei care să protejeze drepturile lucrătorilor, dar și pentru protejarea modelului afacerii care a făcut posibilă această poziție economică.
Potrivit datelor oficiale, primii 8 angajatori din România au împreună 109.000 de salariați, adică aproape egal cu numărul persoanelor care lucrează doar pentru două firme de ride-sharing.
Împreună cu persoanele care lucrează și pentru celelalte platforme online, cifra se ridică la 250.000.
sursa: TVR
