14.11.2024 - În ceea ce privește digitalizarea și cât de pregătită este țara noastră în comparație cu restul Europei, nu suntem la loc de cinste, ba chiar suntem pe ultimul loc la acest capitol. Asta ne arată ultimele date Eurostat.
Nu ne este străin faptul că avem un număr destul de mic de oameni care știu să opereze un calculator. Mai precis, 27,7% dintre cetățeni au competențe digitale de bază sau peste. Suntem pe ultimul loc.
Vecinii noștri bulgari ne-au întrecut cu un procent de 35,5%. Ceva mai bine sta Polonia, Letonia și Italia, dar și ele mai au de tras pentru a se apropia de obiectivul Uniunii: cel puțin 80% din toți adulții ar trebui să aibă competențe digitale de bază până în 2030.
Cel mai bine se clasează Olanda și Finlanda, cu cea mai mare pondere de competențe digitale, cu peste 80%. Urmate îndeaproape de Norvegia, Elveția și Irlanda. Din nou, țările nordice ne arată cum se face treabă bună!
Revenind la noi în țară. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, cu doar 1,5% dintre firme care implementează această tehnologie, în timp ce media europeană este de 8%.
Acest decalaj vast ne arată cât de mult trebuie să progresăm pentru a nu rămâne în urmă în cursa tehnologică globală.
Să vedem acum la ce folosim internetul. Românii îl utilizează în principal pentru rețelele sociale, unde ne clasăm pe locul 4.
În schimb, ne găsim pe ultimele locuri la folosirea netului pentru a comunica cu ceilalți și pe antepenultimul loc la utilizarea netului pentru căutare de informații privitoare la sănătate.
Da, rețelele sociale, acesta este cel mai bun loc din clasament pentru țara noastră, nu este chiar un motiv de bucurie când ne gândim că este prea puțîn folosit pentru a obține date despre activitatea autorităților.
Doar 11,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani folosesc netul pentru a descoperi ce fac autoritățile publice. Procentul crește pentru grupa de vârstă 25 și 64 de ani, dar coboară abrupt când vine vorba despre persoanele vârstnice.
Prin comparație, Filanda are pentru aproape toate mediile de vârstă procente exemplare de peste 80%. Rău nu stă nici Elveția, Norvegia sau Suedia la acest capitol.
În concluzie, raportul Eurostat despre digitalizarea în Europa ne oferă o imagine detaliată a progreselor și provocărilor cu care se confruntă România în peisajul digital european.
Este esențial să accelerăm adoptarea tehnologiilor avansate și să îmbunătățim accesul și educația digitală pentru a asigura că niciun cetățean nu este lăsat în urmă.
sursa: TVR
Nu ne este străin faptul că avem un număr destul de mic de oameni care știu să opereze un calculator. Mai precis, 27,7% dintre cetățeni au competențe digitale de bază sau peste. Suntem pe ultimul loc.
Vecinii noștri bulgari ne-au întrecut cu un procent de 35,5%. Ceva mai bine sta Polonia, Letonia și Italia, dar și ele mai au de tras pentru a se apropia de obiectivul Uniunii: cel puțin 80% din toți adulții ar trebui să aibă competențe digitale de bază până în 2030.
Cel mai bine se clasează Olanda și Finlanda, cu cea mai mare pondere de competențe digitale, cu peste 80%. Urmate îndeaproape de Norvegia, Elveția și Irlanda. Din nou, țările nordice ne arată cum se face treabă bună!
Revenind la noi în țară. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, cu doar 1,5% dintre firme care implementează această tehnologie, în timp ce media europeană este de 8%.
Acest decalaj vast ne arată cât de mult trebuie să progresăm pentru a nu rămâne în urmă în cursa tehnologică globală.
Să vedem acum la ce folosim internetul. Românii îl utilizează în principal pentru rețelele sociale, unde ne clasăm pe locul 4.
În schimb, ne găsim pe ultimele locuri la folosirea netului pentru a comunica cu ceilalți și pe antepenultimul loc la utilizarea netului pentru căutare de informații privitoare la sănătate.
Da, rețelele sociale, acesta este cel mai bun loc din clasament pentru țara noastră, nu este chiar un motiv de bucurie când ne gândim că este prea puțîn folosit pentru a obține date despre activitatea autorităților.
Doar 11,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani folosesc netul pentru a descoperi ce fac autoritățile publice. Procentul crește pentru grupa de vârstă 25 și 64 de ani, dar coboară abrupt când vine vorba despre persoanele vârstnice.
Prin comparație, Filanda are pentru aproape toate mediile de vârstă procente exemplare de peste 80%. Rău nu stă nici Elveția, Norvegia sau Suedia la acest capitol.
În concluzie, raportul Eurostat despre digitalizarea în Europa ne oferă o imagine detaliată a progreselor și provocărilor cu care se confruntă România în peisajul digital european.
Este esențial să accelerăm adoptarea tehnologiilor avansate și să îmbunătățim accesul și educația digitală pentru a asigura că niciun cetățean nu este lăsat în urmă.
sursa: TVR
