18.01.2026 - Psihologul Radu Leca explică de ce, în multe conversații din România, oamenii afirmă cu certitudine lucruri despre politică, sănătate sau educație, chiar și atunci când informațiile sunt puține: nu din răutate, ci din nevoia de control, statut și siguranță emoțională. Iar „părerea spusă tare” poate avea costuri reale pentru relații și pentru sănătatea noastră mentală.
Radu Leca arată că în conversațiile cotidiene din România apare frecvent o scenă familiară: cineva spune cu siguranță ce „e clar” despre politică, sănătate, educație, relații, economie sau psihologie, deși lipsește contextul sau informațiile sunt puține.
Nu e neapărat răutate, nici prostie, ci un amestec de nevoi psihologice și obiceiuri culturale care ne împing să „vindem o părere” ca pe un adevăr. „Când certitudinea e ieftină, oamenii o cumpără ca să nu plătească prețul îndoielii. Este scump să simți dezamăgirea.”
Psihologul explică faptul că impulsul de a emite păreri ferme e legat de nevoia de control și de reducerea anxietății. Mintea caută coerență, iar ambiguitatea e inconfortabilă: nu știm ce urmează, nu știm cine are dreptate, nu știm ce să facem.
Aici intervine toleranța la incertitudine, capacitatea de a sta cu întrebări fără să ne grăbim spre un răspuns. Când toleranța e scăzută, părerea devine o ancoră: „dacă eu știu, lumea e mai ordonată”. „Dacă nu controlez realitatea, controlez povestea despre ea. Am mai multă siguranță când controlez măcar o poveste.”
În opinia lui Radu Leca, un mecanism cognitiv des întâlnit este efectul Dunning–Kruger: persoanele cu competență redusă într-un domeniu își supraestimează cunoștințele tocmai pentru că nu au instrumentele necesare să-și evalueze limitele.
Fenomenul este amplificat de mediul online, care recompensează afirmația scurtă și categorică, nu nuanța. În plus, modestia intelectuală este adesea percepută drept slăbiciune, iar „depinde” sună ca o eschivă. „Când povestea nu primește aplauze, povestitorul urcă pe scenă, cerșind atenție.”
Psihologul mai explică și tendința de a căuta și interpreta informația astfel încât să ne confirme convingerile preexistente. Odată ce am investit într-o opinie, apare disonanța cognitivă — disconfortul psihic atunci când întâlnim date care ne contrazic.
sursa: TVR Info
Radu Leca arată că în conversațiile cotidiene din România apare frecvent o scenă familiară: cineva spune cu siguranță ce „e clar” despre politică, sănătate, educație, relații, economie sau psihologie, deși lipsește contextul sau informațiile sunt puține.
Nu e neapărat răutate, nici prostie, ci un amestec de nevoi psihologice și obiceiuri culturale care ne împing să „vindem o părere” ca pe un adevăr. „Când certitudinea e ieftină, oamenii o cumpără ca să nu plătească prețul îndoielii. Este scump să simți dezamăgirea.”
Psihologul explică faptul că impulsul de a emite păreri ferme e legat de nevoia de control și de reducerea anxietății. Mintea caută coerență, iar ambiguitatea e inconfortabilă: nu știm ce urmează, nu știm cine are dreptate, nu știm ce să facem.
Aici intervine toleranța la incertitudine, capacitatea de a sta cu întrebări fără să ne grăbim spre un răspuns. Când toleranța e scăzută, părerea devine o ancoră: „dacă eu știu, lumea e mai ordonată”. „Dacă nu controlez realitatea, controlez povestea despre ea. Am mai multă siguranță când controlez măcar o poveste.”
În opinia lui Radu Leca, un mecanism cognitiv des întâlnit este efectul Dunning–Kruger: persoanele cu competență redusă într-un domeniu își supraestimează cunoștințele tocmai pentru că nu au instrumentele necesare să-și evalueze limitele.
Fenomenul este amplificat de mediul online, care recompensează afirmația scurtă și categorică, nu nuanța. În plus, modestia intelectuală este adesea percepută drept slăbiciune, iar „depinde” sună ca o eschivă. „Când povestea nu primește aplauze, povestitorul urcă pe scenă, cerșind atenție.”
Psihologul mai explică și tendința de a căuta și interpreta informația astfel încât să ne confirme convingerile preexistente. Odată ce am investit într-o opinie, apare disonanța cognitivă — disconfortul psihic atunci când întâlnim date care ne contrazic.
sursa: TVR Info
