20.06.2026 - Accesul copiilor și adolescenților la jocuri de noroc trebuie limitat prin măsuri mai ferme de prevenție, educație și verificare a vârstei. Este concluzia unei dezbateri organizate la Senat, unde reprezentanți ai Parlamentului, instituțiilor publice, ONG-urilor, mediului de afaceri, elevilor și studenților au discutat despre riscurile tot mai mari ale gamblingului în rândul minorilor.
Evenimentul, intitulat „Scutul digital al copilăriei”, a pus bazele unui manifest comun pentru protecția copiilor față de jocurile de noroc, mai ales în mediul online, unde tentațiile ajung direct la ei prin reclame, influenceri, platforme digitale și presiunea grupului.
Datele prezentate la dezbatere arată o creștere îngrijorătoare a fenomenului. România este indicată ca fiind pe primul loc în Europa la gambling în rândul adolescenților: 18% dintre adolescenții români joacă online, față de o medie europeană de 14%.
În plus, participarea fetelor de 15-16 ani la jocuri de noroc a crescut de la 2,7% la 8,7% în doar cinci ani, iar vârsta medie de debut a coborât sub 14 ani.
Deputata Diana Stoica, co-inițiatoare a pachetului legislativ cunoscut drept „Fără Păcănele”, a avertizat că dependența de jocuri de noroc este una dintre formele de adicție asociate cu un risc ridicat de suicid. Ea a subliniat că adolescenții din România sunt expuși constant, atât pe stradă, prin sălile de jocuri, cât și online, prin reclame la pariuri și platforme de gambling.
„Protecția tinerilor trebuie construită pe mai multe direcții”, a spus Diana Stoica, care a amintit că un prim pas a fost obligația operatorilor de a obține autorizație de la autoritățile locale. Următorul obiectiv, susține aceasta, este un pachet legislativ complet, construit în interesul cetățenilor și al tinerilor.
Senatorul Sebastian Cernic, co-inițiator al Legii Fără Păcănele, a vorbit despre nevoia ca statul să ofere sprijin real celor afectați de dependență, inclusiv prin reducerea stigmatizării și prin introducerea unor instrumente clare de protecție. Printre măsurile propuse se numără identificarea obligatorie la terminalele self-pay înainte de orice alimentare a conturilor de jocuri de noroc, eliminarea pragului de 200 de euro pentru verificarea biometrică, conectarea terminalelor la registrul de autoexcludere și sancțiuni mai dure pentru încălcarea regulilor.
O temă importantă a fost verificarea vârstei în mediul online.
Senatorul Vasile-Ciprian Rus a explicat că tehnologia europeană de tip Zero-Knowledge Proof ar permite utilizatorului să dovedească faptul că are vârsta legală fără să transmită date personale inutile.
„Platforma nu trebuie să știe cine ești. Nu trebuie să primească CNP-ul tău. Nu trebuie să îți ceară poza buletinului. Platforma trebuie să știe un singur lucru: ai sau nu vârsta legală pentru acel serviciu?”, a spus senatorul.
Propunerea discutată vizează obligarea operatorilor licențiați de jocuri de noroc online să folosească metode robuste și conforme cu standardele europene pentru verificarea vârstei, nu simple declarații pe proprie răspundere sau bife formale.
Reprezentanții instituțiilor publice au vorbit și despre rolul școlii, al părinților și al autorităților de control. Ministerul Educației a subliniat importanța depistării timpurii a comportamentelor de risc, a consilierilor școlari, a cabinetelor de asistență psihopedagogică și a colaborării dintre școală și familie.
Vocea elevilor a adus în discuție o realitate dură: de multe ori, tinerii nu caută jocurile de noroc, ci jocurile de noroc ajung la ei.
sursa: TVR Info
Evenimentul, intitulat „Scutul digital al copilăriei”, a pus bazele unui manifest comun pentru protecția copiilor față de jocurile de noroc, mai ales în mediul online, unde tentațiile ajung direct la ei prin reclame, influenceri, platforme digitale și presiunea grupului.
Datele prezentate la dezbatere arată o creștere îngrijorătoare a fenomenului. România este indicată ca fiind pe primul loc în Europa la gambling în rândul adolescenților: 18% dintre adolescenții români joacă online, față de o medie europeană de 14%.
În plus, participarea fetelor de 15-16 ani la jocuri de noroc a crescut de la 2,7% la 8,7% în doar cinci ani, iar vârsta medie de debut a coborât sub 14 ani.
Deputata Diana Stoica, co-inițiatoare a pachetului legislativ cunoscut drept „Fără Păcănele”, a avertizat că dependența de jocuri de noroc este una dintre formele de adicție asociate cu un risc ridicat de suicid. Ea a subliniat că adolescenții din România sunt expuși constant, atât pe stradă, prin sălile de jocuri, cât și online, prin reclame la pariuri și platforme de gambling.
„Protecția tinerilor trebuie construită pe mai multe direcții”, a spus Diana Stoica, care a amintit că un prim pas a fost obligația operatorilor de a obține autorizație de la autoritățile locale. Următorul obiectiv, susține aceasta, este un pachet legislativ complet, construit în interesul cetățenilor și al tinerilor.
Senatorul Sebastian Cernic, co-inițiator al Legii Fără Păcănele, a vorbit despre nevoia ca statul să ofere sprijin real celor afectați de dependență, inclusiv prin reducerea stigmatizării și prin introducerea unor instrumente clare de protecție. Printre măsurile propuse se numără identificarea obligatorie la terminalele self-pay înainte de orice alimentare a conturilor de jocuri de noroc, eliminarea pragului de 200 de euro pentru verificarea biometrică, conectarea terminalelor la registrul de autoexcludere și sancțiuni mai dure pentru încălcarea regulilor.
O temă importantă a fost verificarea vârstei în mediul online.
Senatorul Vasile-Ciprian Rus a explicat că tehnologia europeană de tip Zero-Knowledge Proof ar permite utilizatorului să dovedească faptul că are vârsta legală fără să transmită date personale inutile.
„Platforma nu trebuie să știe cine ești. Nu trebuie să primească CNP-ul tău. Nu trebuie să îți ceară poza buletinului. Platforma trebuie să știe un singur lucru: ai sau nu vârsta legală pentru acel serviciu?”, a spus senatorul.
Propunerea discutată vizează obligarea operatorilor licențiați de jocuri de noroc online să folosească metode robuste și conforme cu standardele europene pentru verificarea vârstei, nu simple declarații pe proprie răspundere sau bife formale.
Reprezentanții instituțiilor publice au vorbit și despre rolul școlii, al părinților și al autorităților de control. Ministerul Educației a subliniat importanța depistării timpurii a comportamentelor de risc, a consilierilor școlari, a cabinetelor de asistență psihopedagogică și a colaborării dintre școală și familie.
Vocea elevilor a adus în discuție o realitate dură: de multe ori, tinerii nu caută jocurile de noroc, ci jocurile de noroc ajung la ei.
sursa: TVR Info
