04.05.2017- Alergia la puful de plopi este asemnătoare cu alte alergii, ea manifestându-se prin simptome precum: lăcrimarea ochilor, strănut, mâncărime la nivelul nasului sau a ochilor și secreţie nazală. Astfel după inhalarea pufului de plop, mucoasele vor fi iritate și vor duce la reacțiile menționate anterior.
Spre deosebire de alţi alergeni precum polenul, mucegaiul sau unele alimente, puful de plop e greu de evitat, pentru că e, practic, peste tot. Chiar dacă nu ieșim din casă, el poate ajunge în casă pe geam.
Evitarea ieșirilor în aer liber în intervalul 9-10 dimineața și purtarea unor măști de față care să ne acopere gura și nasul sunt metode eficiente de prevenire a alergiilor sezoniere.
Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale și antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienți în tratarea inflamației nazale.
În unele cazuri, simptomele netratate pot duce la boli grave precum sinuzita, infecții ale urechilor sau astm bronșic.
În România, aproximativ 20% din populație a fost diagnosticată cu rinita alergică, 6% are cel puțin o alergie alimentară, iar aproape 20% suferă de dermatite atopice la un moment dat. Iar, în următorii 10 ani numărul persoanelor cu alergii şi astm va creşte cu o treime, avertizează Asociaţia Mondială de Alergologie.
Spre deosebire de alţi alergeni precum polenul, mucegaiul sau unele alimente, puful de plop e greu de evitat, pentru că e, practic, peste tot. Chiar dacă nu ieșim din casă, el poate ajunge în casă pe geam.
Evitarea ieșirilor în aer liber în intervalul 9-10 dimineața și purtarea unor măști de față care să ne acopere gura și nasul sunt metode eficiente de prevenire a alergiilor sezoniere.
Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale și antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienți în tratarea inflamației nazale.
În unele cazuri, simptomele netratate pot duce la boli grave precum sinuzita, infecții ale urechilor sau astm bronșic.
În România, aproximativ 20% din populație a fost diagnosticată cu rinita alergică, 6% are cel puțin o alergie alimentară, iar aproape 20% suferă de dermatite atopice la un moment dat. Iar, în următorii 10 ani numărul persoanelor cu alergii şi astm va creşte cu o treime, avertizează Asociaţia Mondială de Alergologie.
