12.02.2018 - O parte din cei care suferă de sindromul muncii în exces ajung mai întâi la camera de gardă, cu simptome specifice atacului de panică, după ce au ars toate resursele de a face față stresului. Alții se plâng de probleme cu memoria. De fapt, oboseala nu îi mai lasă să se concentreze.
Drumul spre burnout arată „la fel ca beţia în tinereţe".
În Japonia, unii angajaţi mor din cauza muncii în exces.
Chiar dacă încă nu este o boală în sine, conform manualelor de diagnostic, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni cronice, printre care depresia și bolile cardiovasculare. Japonezii, renumiţi pentru o etică a muncii dusă la extrem, se confruntă cu un fenomen numit karoshi, oamenii care mor din cauza muncii în exces, prin accident vascular cerebral sau infarct.
Dragoș Iliescu, psiholog și cercetător: „Stresul în sine nu te distruge, stresul e parte din viață, stresul prelungit te deformează. E ca și cum ai fi o minge de cauciuc și te presează stresul și revii înapoi la normal, dacă ai o perioadă să-ți permită să respiri și să revii înapoi la normal. Dacă nu ai acea perioadă, stresul prelungit te deformează.”
În Vestul Europei, angajatorii plătesc pentru stresul la care supun angajaţii
Prin afecţiunile pe care le generează, sindromul burnout pune o presiune financiară uriaşă pe sistemele de asigurări de sănătate. Determină pierderi de milioane de euro. Acesta este motivul pentru care state ca Marea Britanie sau ţările nordice obligă marii angajatori să deruleze programe pentru sănătatea psihologică a angajaţilor, dar şi să permită unor experţi independenţi să facă un audit al stresului.
Drumul spre burnout arată „la fel ca beţia în tinereţe".
În Japonia, unii angajaţi mor din cauza muncii în exces.
Chiar dacă încă nu este o boală în sine, conform manualelor de diagnostic, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni cronice, printre care depresia și bolile cardiovasculare. Japonezii, renumiţi pentru o etică a muncii dusă la extrem, se confruntă cu un fenomen numit karoshi, oamenii care mor din cauza muncii în exces, prin accident vascular cerebral sau infarct.
Dragoș Iliescu, psiholog și cercetător: „Stresul în sine nu te distruge, stresul e parte din viață, stresul prelungit te deformează. E ca și cum ai fi o minge de cauciuc și te presează stresul și revii înapoi la normal, dacă ai o perioadă să-ți permită să respiri și să revii înapoi la normal. Dacă nu ai acea perioadă, stresul prelungit te deformează.”
În Vestul Europei, angajatorii plătesc pentru stresul la care supun angajaţii
Prin afecţiunile pe care le generează, sindromul burnout pune o presiune financiară uriaşă pe sistemele de asigurări de sănătate. Determină pierderi de milioane de euro. Acesta este motivul pentru care state ca Marea Britanie sau ţările nordice obligă marii angajatori să deruleze programe pentru sănătatea psihologică a angajaţilor, dar şi să permită unor experţi independenţi să facă un audit al stresului.
