Federaţia Internaţională de Diabet estimează că 25% din populaţia lumii suferă de sindrom metabolic.
Netratat la timp acesta duce la apariţia a două dintre cele mai grave afecţiuni ale secolului: diabetul zharat de tip II şi bolile cardio-vasculare, care reprezintă conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din septembrie 2016, cauza numărul I a mortalităţii pe glob (în 2012, 17,5 milioane de oameni au murit din această cauză), situaţie prezentă şi în România - conform Institutului Naţional de Sătătate Publică, 58% dintre decesele survenite în 2015 din cauze medicale (153.000 de persoane) au fost provocate de boli ale aparatului circulator.
Vestea bună este că vinecarea de sindromul metabolic este, relativ, uşor de realizat.
Federaţia Internaţională de Diabet recomandă ca principal mod de tratament schimbarea stilului de viaţă astfel: scădera în greutate, schimbarea dietei şi mişcare fizică.
„O acţiune rapidă şi agresivă va reduce în mod inevitabil riscul crescut pentru pacientul diagnosticat cu sindrom metabolic de a dezvolta boli cardiovasculare şi/sau diabet zaharat de tip 2. Simplu spus, avem potenţialul de a opri o bombă cu ceas a bolilor cardiovasculare”, arată Federaţia Internaţioanlă de Diabet într-un raport din 2015.
Vestea proastă este că în foarte multe ţări, printre care şi România, forte puţini medici pun diagnosticul de sindrom metabolic şi se ajunge la tratament abia când s-au instalat fie bolile cardio-vasculare, fie diabetul zaharat de tip II. Astfel, conform Anuarului statistic al României 2015, realizat de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut medicii de familie au diagnosticat doar 586 de boli endocrine, de nutriţie şi metabolism, fără a putea preciza câte dintre acestea se referă la sindromul metabolic.
„Sindromul metabolic nu prea se diagnosticheză la noi, pentru că tratament lui, până în momentul în care ajunge într-un stadiu avansat, este pur şi simplu igieno-dietetic, iar noi ca medici suntem tribunari diverselor concepte şi prescripţiei anumitor medicamete furnizate de multinaţionale. Aproape că suntem, nu aş spune forţaţi, dar descurajaţi să diagnosticăm acest sindrom metabolic în faza latentă, când tratamentul este foarte uşor de realizat”, crede Horaţiu Albu, preşedintele Societăţii Române de Medicină Ortomoleculară.
Netratat la timp acesta duce la apariţia a două dintre cele mai grave afecţiuni ale secolului: diabetul zharat de tip II şi bolile cardio-vasculare, care reprezintă conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din septembrie 2016, cauza numărul I a mortalităţii pe glob (în 2012, 17,5 milioane de oameni au murit din această cauză), situaţie prezentă şi în România - conform Institutului Naţional de Sătătate Publică, 58% dintre decesele survenite în 2015 din cauze medicale (153.000 de persoane) au fost provocate de boli ale aparatului circulator.
Vestea bună este că vinecarea de sindromul metabolic este, relativ, uşor de realizat.
Federaţia Internaţională de Diabet recomandă ca principal mod de tratament schimbarea stilului de viaţă astfel: scădera în greutate, schimbarea dietei şi mişcare fizică.
„O acţiune rapidă şi agresivă va reduce în mod inevitabil riscul crescut pentru pacientul diagnosticat cu sindrom metabolic de a dezvolta boli cardiovasculare şi/sau diabet zaharat de tip 2. Simplu spus, avem potenţialul de a opri o bombă cu ceas a bolilor cardiovasculare”, arată Federaţia Internaţioanlă de Diabet într-un raport din 2015.
Vestea proastă este că în foarte multe ţări, printre care şi România, forte puţini medici pun diagnosticul de sindrom metabolic şi se ajunge la tratament abia când s-au instalat fie bolile cardio-vasculare, fie diabetul zaharat de tip II. Astfel, conform Anuarului statistic al României 2015, realizat de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut medicii de familie au diagnosticat doar 586 de boli endocrine, de nutriţie şi metabolism, fără a putea preciza câte dintre acestea se referă la sindromul metabolic.
„Sindromul metabolic nu prea se diagnosticheză la noi, pentru că tratament lui, până în momentul în care ajunge într-un stadiu avansat, este pur şi simplu igieno-dietetic, iar noi ca medici suntem tribunari diverselor concepte şi prescripţiei anumitor medicamete furnizate de multinaţionale. Aproape că suntem, nu aş spune forţaţi, dar descurajaţi să diagnosticăm acest sindrom metabolic în faza latentă, când tratamentul este foarte uşor de realizat”, crede Horaţiu Albu, preşedintele Societăţii Române de Medicină Ortomoleculară.
