„Stresul este o boală care a început să toace din greu angajaţii, cu implicaţii complexe şi cu consecinţe grave. Sunt state care au activităţi în zona asta, au gândit modele pentru destresarea angajaţilor. Când vorbim de stres, el nu afectează doar persoanele aflate în funcţii de conducere, ci şi personalul care efectuează munci repetitive, lucrătorii comerciali”, a declarat, pentru Adevărul, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Observaţia liderului sindical este pusă în corelaţie cu situaţia altor ţări europene, unde stresul la locul de muncă a ajuns nu doar în atenţia angajatorilor, care aplică diverse metode de destresare pentru angajaţi, dar şi în atenţia autorităţilor, care iau măsuri în acest sens. Faptul respectiv este rezultatul unor statistici recente furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care dezvăluie că unul din şase cazuri de depresie are, printre principalii factori generatori, stresul la locul de muncă.
Discuţia pe marginea stresului perceput ca boală profesională vine ca o necesitate aproape firească, după ce în 2010 (după cazul mediatizat al unei femei decedate din cauza surmenajului), medicii români au susţinut cu tărie că nu există motive pentru a considera stresul ca sursă de boală profesională. „Nu se poate stabili suprasolicitarea de la serviciu drept cauză a decesului. Stresul nu duce la moarte, duce, maxim, la epuizare fizică și psihică. Astfel, organismul devine mai sensibil și mai predispus la contractarea de boli”, explica atunci președintele Colegiului Medicilor din Romania, Vasile Astărăstoae. Și, pentru a nu exista niciun dubiu, „riscurile ca o persoană să moară din cauza epuizării la locul de muncă sunt zero”, insista cu fermitate Astărăstoae.
Totuși, potrivit unui studiu danez, prea multă presiune la locul de muncă crește riscul de accident vascular cerebral. Oamenii de știinţă care au efectuat studiul au spus că 10% din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi atribuite unei presiuni prea mari la locul de muncă, scrie HealthCare .
Un alt studiu a confirmat că stresul extrem este o problemă ce afectează 1 din 3 adulţi. Mai precis, 48% dintre cei incluși în studiu au afirmat că nu pot dormi din cauza stresului, unii indivizi ajungând să piardă chiar și 21 de ore de somn pe parcursul unei luni. Aproximativ 43% dintre participanţi au spus că și-au modificat obiceiurile alimentare: au mâncat mult mai mult decât de obicei și au consumat produse hipercalorice în exces. Cele mai frecvente surse de stres sunt reprezentate de locul de muncă (74%) și de situaţia financiară (73%).
Într-un studiu apărut în revista Health Affairs, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că între 10% și 18% dintre diferenţele de mortalitate și de speranţă de viaţă în rândul grupurilor sociale se explică prin factorul de stres la serviciu. Practic, stresul ar fi la originea diferenţelor majore în privinţa mortalităţii în cadrul diferitelor grupuri ale populaţiei, factorii care provoacă cele mai multe decese fiind asociaţi cu riscul pe plan social, cu concedierile, dar și cu o poziţie precară.
sursa: semneletimpului.ro
