”Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează şcoala fără ca ceea ce au acumulat în şcoală să le permită să funcţioneze în societate. Acest lucru ne conduce la ratarea şansei ca educaţia să reprezinte un factor de împlinire personală, dar şi un vector de mobilitate socială. Media europeană este de 20% cu o ţintă de sub 15% până în 2020. Noi, la 42%, nici măcar nu puteam tinde spre aşa ceva într-un timp atât de scurt, aşa că în primul rând ar trebui să avem o definire a fenomenului. Rata abandonului şcolar este de 19% în condiţiile în care ne-am asumat, ca ţară, un nivel de 11%, doar că a merge la şcoală nu este suficient şi mulţi copii vin degeaba la şcoală”, explică Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educaţie şi Cercetare din Administraţia Prezidenţială.
Potrivit studiului Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, elevii de 15 ani ştiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înţeleg noţiunile învăţate. Cauzele acestui fenomen sunt diverse, iar multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial şi liceal.
”Nu aş vrea să spun la modul general că principala cauză este calitatea sistemului educaţional românesc, ci modul în care încă se predă. Profesorul transmite cunoştinţe şi atât. Sunt multe cunoştinţe, sunt profesori care nu ştiu să citească, există frică din partea profesorului de a da elevului ocazia să creeze şi nu în ultimul rând faptul că, în special la liceu, nu se face disciplina de studiu, ci ştiinţă. (…) Eu predau şi economie, la liceu, şi dacă le cer să îmi dea definiţia pentru viteza de rotaţie a banilor, care e o definiţie foarte complexă şi urâtă, din zece elevi, 11 ştiu să reproducă definiţia mai bine decât o fac eu. Dar dacă le cer să dea un exemplu simplu, nu ştiu să facă acest circuit şi nu înţeleg, deşi ei ştiu definiţii, clasificări, vorbesc în sintagme şi ştiu eseuri la Limba Română”, a declarat Sorin Spineanu-Dobrotă, Şef Serviciu Examene şi Evaluarea Manualelor al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.
Potrivit specialiştilor, procentul ridicat al elevilor analfabeţi funcţional are şi un impact economic mare asupra PIB-ului României.
”Există predicţii care vorbesc despre cât ar creşte PIB-ul României dacă am rezolva această problemă. O variantă moderată spune că ar creşte cu peste 200% până în 2035. Această problemă ne costă încă două PIB-uri. E un lucru intuitiv. Este un subiect de interes extrem şi trebuie să devină o prioritate”, mai spune Ligia Deca.
Cu toate că problema este una mare şi România are practic un nivel de analfabetism funcţional dublu faţă de media europeană, situaţia este departe de rezolvare.
”Încercăm să identificăm problema. Încercăm să vedem de unde poate să vină o strategie în acest sens. Având în vedere că încă nu avem o definiţie acceptată la nivel naţional, este greu să spunem câţi bani alocăm acestei probleme. Nu putem măsura nici măcar ce intervenţii se fac”, a mai declarat Ligia Deca.
Studiul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale a fost prezentat luni la dezbaterea regională privind ”Analfabetismul funcţional în România”, care a avut loc la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, evenimentul fiind organizat în cadrul proiectului ”România Educată”, derulat de către Departamentul de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.
