27.09.2025 - Un studiu arată pentru prima dată la scară largă ce își doresc adolescenții români să devină. Peste 15.000 de elevi au completat teste vocaționale, iar rezultatele arată că cei mai mulți se văd în roluri sociale: profesori, medici, asistenți sau funcționari. Cu alte cuvinte, generația tânără are o înclinație puternică spre meserii care presupun contact direct cu oamenii și sprijin pentru comunitate.
Pe locul al doilea se află profilul antreprenorial. Mulți dintre adolescenți își imaginează viitorul în afaceri, în roluri de coordonare sau în domenii precum vânzări și marketing. E semnul că noua generație se simte pregătită să își asume riscuri și să își construiască propriile drumuri profesionale.
Interesul pentru meserii tehnice rămâne însă redus. Profilurile care trimit spre viitorii ingineri sau tehnicieni nu au atras la fel de mult, ceea ce arată un dezechilibru între aspirațiile tinerilor și nevoile reale ale pieței muncii. Acest decalaj poate fi un argument puternic pentru dezvoltarea învățământului dual și pentru promovarea școlilor profesionale.
În schimb, mulți tineri s-au regăsit în zona artistică: fie clasică, prin muzică, pictură și teatru, fie orientată spre design, arhitectură sau meserii creative. Această deschidere către expresie arată că generația actuală caută nu doar stabilitate, ci și un mediu în care să își manifeste originalitatea. Un alt profil important este cel convențional, unde adolescenții preferă munca de birou, respectarea procedurilor și activitățile administrative. Chiar dacă poate părea mai puțin spectaculos, acest mod de lucru este esențial pentru buna funcționare a organizațiilor.
Profilul investigativ completează tabloul. Tinerii care l-au ales sunt atrași de cercetare, analiză și reflecție, iar aici regăsim viitorii jurnaliști, avocați sau cercetători. În ansamblu, studiul arată o generație diversă, cu interese variate, dar și cu o nevoie clară de orientare și sprijin pentru ca aspirațiile lor să se întâlnească cu cerințele pieței.
sursa: TVR
Pe locul al doilea se află profilul antreprenorial. Mulți dintre adolescenți își imaginează viitorul în afaceri, în roluri de coordonare sau în domenii precum vânzări și marketing. E semnul că noua generație se simte pregătită să își asume riscuri și să își construiască propriile drumuri profesionale.
Interesul pentru meserii tehnice rămâne însă redus. Profilurile care trimit spre viitorii ingineri sau tehnicieni nu au atras la fel de mult, ceea ce arată un dezechilibru între aspirațiile tinerilor și nevoile reale ale pieței muncii. Acest decalaj poate fi un argument puternic pentru dezvoltarea învățământului dual și pentru promovarea școlilor profesionale.
În schimb, mulți tineri s-au regăsit în zona artistică: fie clasică, prin muzică, pictură și teatru, fie orientată spre design, arhitectură sau meserii creative. Această deschidere către expresie arată că generația actuală caută nu doar stabilitate, ci și un mediu în care să își manifeste originalitatea. Un alt profil important este cel convențional, unde adolescenții preferă munca de birou, respectarea procedurilor și activitățile administrative. Chiar dacă poate părea mai puțin spectaculos, acest mod de lucru este esențial pentru buna funcționare a organizațiilor.
Profilul investigativ completează tabloul. Tinerii care l-au ales sunt atrași de cercetare, analiză și reflecție, iar aici regăsim viitorii jurnaliști, avocați sau cercetători. În ansamblu, studiul arată o generație diversă, cu interese variate, dar și cu o nevoie clară de orientare și sprijin pentru ca aspirațiile lor să se întâlnească cu cerințele pieței.
sursa: TVR
