30.09.2021 - Două din cinci gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din ţara noastră nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale şi a resurselor financiare, potrivit unei analize realizate de Salvaţi Copiii România.
Analiza a fost realizată pe un eşantion de 640 de gravide şi mame adolescente din 46 de comunităţi rurale din 16 judeţe din România. În aceste comunităţi defavorizate Salvaţi Copiii, cu ajutorul experţilor locali, desfăşoară intervenţii integrate în vederea creşterii accesului gravidelor, mamelor şi copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaţionale şi sociale adaptate nevoilor lor.
În ceea ce priveşte tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20,4 ani. Mai mult, datele cercetării arată că 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunităţi afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocaţia copilului.
Studiul relevă că una din zece persoane chestionate a utilizat o metodă contraceptivă, iar circa jumătate afirmă că a primit informaţii privind planificarea familială, a spus Ciprian Grădinaru, sociolog al Salvaţi Copiii România, în cadrul conferinţei în care a fost lansată analiza.
El a afirmat că, raportat la anii precedenţi, a crescut ponderea ONG-urilor care au realizat activităţi de educaţie sexuală şi că trei din zece respondente spun că au primit informaţii de la cadre medicale, în maternitate. Pe de altă parte, el a menţionat că multe afirmă că au fost informate pe această tematică de familie sau prieteni, fapt ce se traduce şi în vârste medii foarte scăzute la naşterea primului copil. "Per total eşantion, vedem că media a scăzut cu aproape un an faţă de perioada prepandemică (...) din 2 în 2 ani mai apare un copil. Aici putem ghici oarecum calitatea acelor informaţii despre planificare familială", a declarat sociologul.
Potrivit acestuia, peste 90% dintre fetele care rămân gravide abandonează şcoala, ca urmare a sarcinii.
În ceea ce priveşte tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20,4 ani. Mai mult, datele cercetării arată că 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunităţi afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocaţia copilului.
Studiul relevă că una din zece persoane chestionate a utilizat o metodă contraceptivă, iar circa jumătate afirmă că a primit informaţii privind planificarea familială, a spus Ciprian Grădinaru, sociolog al Salvaţi Copiii România, în cadrul conferinţei în care a fost lansată analiza.
El a afirmat că, raportat la anii precedenţi, a crescut ponderea ONG-urilor care au realizat activităţi de educaţie sexuală şi că trei din zece respondente spun că au primit informaţii de la cadre medicale, în maternitate. Pe de altă parte, el a menţionat că multe afirmă că au fost informate pe această tematică de familie sau prieteni, fapt ce se traduce şi în vârste medii foarte scăzute la naşterea primului copil. "Per total eşantion, vedem că media a scăzut cu aproape un an faţă de perioada prepandemică (...) din 2 în 2 ani mai apare un copil. Aici putem ghici oarecum calitatea acelor informaţii despre planificare familială", a declarat sociologul.
Potrivit acestuia, peste 90% dintre fetele care rămân gravide abandonează şcoala, ca urmare a sarcinii.
