11.04.2017- Zapada si gheata din zonele alpine ar putea contine agenti patogeni periculosi ce s-ar putea raspandi in atmosfera in urma cresterii temperaturilor, a avertizat o echipa de oameni de stiinta austrieci si italieni, informeaza marti DPA.
In urma furtunilor din desertul Sahara, ploile care cad pe continentul European pot capata o nuanta rosiatica, iar praful din picaturi se depune pe strazi, pe masini si pe zapada din zonele montane. Aceste cantitati mari de praf provenind din desertul saharian ajung in Europa in fiecare an, iar oamenii de stiinta sustin, in urma unui studiu care a analizat aceste particule minuscule, ca rezultatele sunt ingrijoratoare.
Particulele de praf pot constitui un risc mai mare decat s-a crezut pana acum deoarece acestea pot purta ciuperci si bacterii, sustine echipa de oameni de stiinta formata din experti din Austria si Italia. "Daca acestea se depun, pot reprezenta un pericol", a declarat Tobias Weil de la Edmund Mach Foundation care a participat la studiu alaturi de colegi de la Universitatea Innsbruck din Austria.
Acestia au analizat particulele de praf prezente in mostre de zapada din Alpi, ce fusesera purtate de vant in Europa in timpul furtunilor puternice din desert din urma cu trei ani, din februarie si aprilie 2014. Potrivit expertilor, cele mai mari concentratii de astfel de sedimente au fost identificate in regiunile muntoase aflate intre 2.000 si 3.000 de metri altitudine.
La analiza stratului de zapada depus in 2014, oamenii de stiinta au descoperit "aproape toate microorganismele din Sahara", dupa cum a declarat Weil pentru sursa citata.
Particulele purtate de vant din Africa, pe distante lungi, pot avea un rol benefic, spre exemplu pentru fertilizarea cu minerale a padurilor amazoniene, insa speciile de microbi care sunt transportate odata cu aceste sedimente pot fi periculoase.
Printre tipurile de ciuperci cele mai intalnite in zapada analizata s-au numarat Capnodiales si Pleosporales, care "contin mai multi patogeni importanti si foarte distructivi pentru culturile de cereale, legume, fructe, dicotiledonate si copaci", sustin oamenii de stiinta in raportul lor.
In plus, microbii ce ajung in Alpi s-au demonstrat a fi extrem de rezistenti la stres si au membrane celulare mai groase, a adaugat Weil. Potrivit cercetatorilor, acestia strabat peste 2.500 de kilometri la altitudini mari, de multe ori la temperaturi sub 0 grade Celsius, se confrunta cu lipsa nutrientilor si persista in solul din regiunile montane dupa ce zapada se topeste.
Mai multe agentii ONU au anuntat intr-un raport publicat anul trecut ca emisiile mondiale de praf au crescut cu cel putin 25% in ultimul secol din cauza intensificarii activitatilor agricole si a schimbarilor climaterice. In raport se mai arata ca agentii patogeni dispersati odata cu praful saharian contribuie la declansarea unor epidemii de meningita in Africa si de febra vaii marelui rift in Americi.
In urma furtunilor din desertul Sahara, ploile care cad pe continentul European pot capata o nuanta rosiatica, iar praful din picaturi se depune pe strazi, pe masini si pe zapada din zonele montane. Aceste cantitati mari de praf provenind din desertul saharian ajung in Europa in fiecare an, iar oamenii de stiinta sustin, in urma unui studiu care a analizat aceste particule minuscule, ca rezultatele sunt ingrijoratoare.
Particulele de praf pot constitui un risc mai mare decat s-a crezut pana acum deoarece acestea pot purta ciuperci si bacterii, sustine echipa de oameni de stiinta formata din experti din Austria si Italia. "Daca acestea se depun, pot reprezenta un pericol", a declarat Tobias Weil de la Edmund Mach Foundation care a participat la studiu alaturi de colegi de la Universitatea Innsbruck din Austria.
Acestia au analizat particulele de praf prezente in mostre de zapada din Alpi, ce fusesera purtate de vant in Europa in timpul furtunilor puternice din desert din urma cu trei ani, din februarie si aprilie 2014. Potrivit expertilor, cele mai mari concentratii de astfel de sedimente au fost identificate in regiunile muntoase aflate intre 2.000 si 3.000 de metri altitudine.
La analiza stratului de zapada depus in 2014, oamenii de stiinta au descoperit "aproape toate microorganismele din Sahara", dupa cum a declarat Weil pentru sursa citata.
Particulele purtate de vant din Africa, pe distante lungi, pot avea un rol benefic, spre exemplu pentru fertilizarea cu minerale a padurilor amazoniene, insa speciile de microbi care sunt transportate odata cu aceste sedimente pot fi periculoase.
Printre tipurile de ciuperci cele mai intalnite in zapada analizata s-au numarat Capnodiales si Pleosporales, care "contin mai multi patogeni importanti si foarte distructivi pentru culturile de cereale, legume, fructe, dicotiledonate si copaci", sustin oamenii de stiinta in raportul lor.
In plus, microbii ce ajung in Alpi s-au demonstrat a fi extrem de rezistenti la stres si au membrane celulare mai groase, a adaugat Weil. Potrivit cercetatorilor, acestia strabat peste 2.500 de kilometri la altitudini mari, de multe ori la temperaturi sub 0 grade Celsius, se confrunta cu lipsa nutrientilor si persista in solul din regiunile montane dupa ce zapada se topeste.
Mai multe agentii ONU au anuntat intr-un raport publicat anul trecut ca emisiile mondiale de praf au crescut cu cel putin 25% in ultimul secol din cauza intensificarii activitatilor agricole si a schimbarilor climaterice. In raport se mai arata ca agentii patogeni dispersati odata cu praful saharian contribuie la declansarea unor epidemii de meningita in Africa si de febra vaii marelui rift in Americi.
