Dacă am avea de ales între o sarcină ușoară și una dificilă, cei mai mulți dintre noi am alege varianta simplă. Este firesc: creierul caută scurtături pentru a economisi energie, iar acest mecanism este adânc înscris în biologia noastră, se arată intr-o analiză.
Tehnologia a făcut aceste scurtături și mai accesibile. Putem ajunge aproape oriunde cu GPS-ul, putem comunica rapid, putem automatiza multe sarcini și putem reduce efortul mental. Dar dacă ajungem să ne solicităm tot mai puțin creierul, acest lucru poate avea efecte asupra sănătății pe termen lung.
Ce este „rezerva cognitivă” și de ce contează
În multe părți ale lumii, durata de viață crește, însă anii trăiți în stare bună de sănătate nu țin mereu pasul. Cu alte cuvinte, oamenii trăiesc mai mult, dar pot petrece mai mulți ani cu probleme de sănătate.
Pentru creier, există însă activități care pot contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă. Cercetătorii vorbesc despre „rezerva cognitivă”, adică o formă de protecție construită în timp prin activități care solicită mintea.
Cu cât creierul este folosit mai mult în moduri variate — fizic, social și intelectual — cu atât poate deveni mai rezistent în fața declinului asociat vârstei.
Psihologul Alan Gow, de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh, spune că, indiferent de vârstă, există lucruri pe care le putem face mai des sau mai rar pentru a ne stimula abilitățile de gândire.
Vestea bună este că nu este nevoie să ne schimbăm radical viața. Micile obiceiuri zilnice pot avea efecte importante asupra sănătății creierului.
1. Orientarea în spațiu: folosește-ți creierul, nu doar GPS-ul
Una dintre strategiile care pot ajuta la protejarea creierului este antrenarea orientării în spațiu. Această abilitate este legată de hipocamp, o zonă a creierului importantă pentru memorie și navigare.
Hipocampul este considerat una dintre primele regiuni afectate în boala Alzheimer, cu ani înainte ca simptomele să devină vizibile.
Neurologul Dennis Chan, de la University College London, specializat în detectarea timpurie a bolii Alzheimer, explică faptul că persoanele cu Alzheimer se rătăcesc adesea încă de la începutul bolii. Iar identificarea timpurie a problemelor cognitive este esențială, pentru că permite intervenții mai rapide.
De ce taximetriștii și șoferii de ambulanță sunt un exemplu interesant
Studiile au arătat că șoferii de ambulanță și taximetriștii au printre cele mai scăzute rate de mortalitate asociată Alzheimerului, comparativ cu alte meserii. O explicație propusă de cercetători este că aceștia își folosesc intens creierul pentru procesare spațială.
De asemenea, se știe de mult timp că taximetriștii care au petrecut ani învățând străzile unui oraș fără hartă au un hipocamp mai dezvoltat.
Un alt studiu, realizat pe bărbați sănătoși care au efectuat timp de patru luni o sarcină de navigare spațială, a arătat îmbunătățirea abilităților de orientare și menținerea volumului hipocampului. În schimb, participanții din grupul de control, care nu au făcut acea sarcină, au avut o micșorare a hipocampului, așa cum se întâmplă în mod obișnuit odată cu vârsta.
Nu este clar dacă dezvoltarea acestei zone a creierului poate preveni demența, dar construirea unei rezerve cognitive mai mari poate oferi protecție suplimentară.
Ce poți face concret
Nu trebuie să devii taximetrist pentru a-ți antrena orientarea. Poți începe cu lucruri simple:
- încearcă să ajungi într-un loc cunoscut fără să folosești GPS-ul;
- alege trasee noi la plimbare;
- practică sporturi precum orientarea turistică;
- încurajează copiii să se joace cu cuburi de construcție sau jocuri care implică spațiul;
- încearcă jocuri concepute special pentru navigare spațială.
Atenție însă: nu orice joc pe calculator îmbunătățește memoria. Un mic studiu pe adulți mai în vârstă a arătat beneficii în cazul unui joc de realitate virtuală special creat de cercetători pentru navigare spațială, nu în cazul oricărui joc obișnuit.
2. Viața socială: conversațiile pot proteja creierul
Numeroase cercetări arată că menținerea unei vieți sociale active poate proteja împotriva declinului cognitiv.
Persoanele foarte longevive, care au un nivel mai ridicat de implicare socială, tind să aibă o sănătate mai bună a creierului. De asemenea, participarea la activități sociale la vârsta mijlocie a fost asociată cu abilități cognitive mai bune la bătrânețe.
Un studiu observațional amplu a arătat că persoanele mai active social la vârsta mijlocie și la vârste înaintate au avut un risc de demență cu 30-50% mai mic. Autorii studiului explică acest lucru prin creșterea rezervei cognitive.
Socializarea poate întârzia apariția simptomelor
Un studiu realizat pe 1.923 de participanți vârstnici a arătat că, în cazul celor care au dezvoltat demență, persoanele cel mai puțin active social au prezentat simptome cu cinci ani mai devreme decât cele mai active social.
Un motiv posibil este faptul că relațiile sociale reduc stresul și ne fac mai rezistenți în fața provocărilor. Stresul cronic, în schimb, a fost asociat cu pierderea neuronilor din hipocamp.
Epidemiologul Pamela Almeida-Meza, de la King’s College London, spune că factorul protector este capacitatea de a discuta, de a dezbate și de a împărtăși idei. Aceste conversații pot fi benefice pentru creier.
De ce o simplă discuție este un exercițiu mental
Atunci când interacționăm cu alte persoane, folosim mai multe zone ale creierului: limbajul, memoria, atenția, planificarea și capacitatea de a anticipa reacțiile celuilalt.
Psihologul Alan Gow explică faptul că socializarea are o componentă de stimulare mentală, dar și un efect asupra stresului fiziologic. Relațiile bune reduc o serie de factori de stres care pot afecta sănătatea.
Cu alte cuvinte, o conversație reală, o dezbatere, o întâlnire cu prietenii sau o activitate de grup nu sunt doar plăcute. Ele pot fi și o formă de protecție pentru creier.
3. Învățarea pe tot parcursul vieții: creierul are nevoie de noutate
Unul dintre cei mai importanți factori asociați cu o îmbătrânire sănătoasă este numărul de ani petrecuți în educație. Persoanele care au stat mai mult timp în sistemul de educație au un risc mai redus de demență.
Dar beneficiile nu se opresc la școală sau facultate. Învățarea pe tot parcursul vieții poate aduce efecte similare de protecție.
Creierul are nevoie de provocare și noutate. Atunci când îl menținem activ, cercetările arată că declinul cognitiv poate încetini.
Cum ajută învățarea creierul
Un motiv important este neuroplasticitatea, adică abilitatea creierului de a se adapta și de a se schimba de-a lungul vieții.
Învățarea poate contribui la formarea de noi neuroni și la întărirea conexiunilor deja existente. Acest proces poate ajuta creierul să reziste mai bine în fața îmbătrânirii și a pierderii celulare.
Neurologul Dennis Chan spune că tocmai această plasticitate și capacitatea de regenerare a celulelor nervoase și a sinapselor le oferă oamenilor reziliență în fața Alzheimerului.
Într-un studiu longitudinal, Pamela Almeida-Meza și colegii săi au urmărit participanți din copilărie până spre finalul decadei de 60 de ani. Cercetătorii au descoperit că rezerva cognitivă a crescut prin activități care îmbogățesc viața, precum educația și activitățile de timp liber. Cei care și-au construit această rezervă au avut un declin mai mic al memoriei, chiar și atunci când avuseseră scoruri cognitive mai slabe în copilărie.
Grădinăritul, lectura și discuțiile pot ajuta
Putem beneficia de învățare la orice vârstă, dar acest lucru devine mai important pe măsură ce înaintăm în vârstă. Motivul este simplu: viața de zi cu zi devine adesea mai rutinieră, iar ocaziile de a învăța lucruri noi se reduc.
Există însă multe metode simple prin care putem stimula creierul:
- grădinăritul, care a fost asociat cu păstrarea funcției cognitive;
- participarea la un club de carte;
- citirea unor autori sau teme noi;
- discutarea unei cărți cu un prieten;
- învățarea unei limbi străine;
- alegerea unui traseu nou la plimbare;
- implicarea în activități care cer atenție, planificare și curiozitate.
Important este ca activitatea să stimuleze creierul, să aducă noutate și să ne scoată puțin din rutină.
Concluzie: creierul îmbătrânește mai încet când este provocat
Orice activitate care stimulează creierul poate fi benefică pentru sănătatea generală: o plimbare pe un traseu nou, o carte dificilă, o conversație bună, o activitate socială sau un hobby care cere concentrare.
Nu este nevoie de schimbări radicale. Creierul poate fi protejat prin obiceiuri mici, dar constante: să ne orientăm singuri, să rămânem conectați cu ceilalți și să continuăm să învățăm.
Aceste activități nu doar că pot încetini declinul asociat vârstei, ci pot face viața mai bogată și mai plăcută.
sursa: TVR Info
