13.11.2025 - Pensiile magistraților se plătesc în bună masură de la bugetul de stat, iar ministrul Finanțelor admite că sumele sunt foarte mari. Clasa politică e prinsă la mijloc între necesitatea economică de a ajusta niște drepturi, cu iz de privilegiu, și așteptările populației care vrea să vadă că sacrificiile nu sunt doar pentru unii.
Legile în vigoare spun că pensiile civile speciale se plătesc din contribuțiile viitorilor pensionari, dar și din taxele și impozitele plătite de ceilalți cetățeni, drept completare. Potrivit datelor economica.net, în 2024, asta a însemnat că beneficiarii de pensii speciale au primit un sfert din pensii pe bază de contributivitate și trei sferturi de la ceilalți cetățeni.
Adrian Negrescu, analist economic: Anul trecut, 75% din banii pentru plata pensiilor magistraților au venit, într-adevăr, de la bugetul de stat. Nu au venit din alte zone. Asta înseamnă peste 1,4 miliarde de lei de la buget, adică inclusiv de la Sănătate, educație și toate celelalte domenii, că asta înseamnă bugetul de stat, pentru aceste pensii.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: Evident că sunt sume mari, le știm și nu de azi, de ieri, subiectul este în discuție de mulți ani și dacă putem să luăm măsuri din care să facem economie și-n alte zone, le vom lua, dar calendarul de aprobare a bugetului va fi aprobat de săptămâna viitoare.
În prezent sunt mai multe categorii care beneficiază de pensii care nu se bazează integral pe contributivitate: printre acestea, magistrații, diplomații, personalul navigant. Pensiile speciale au fost instituite după 1990.
Andrei Țăranu, analist politic: Imediat după 1989, o mulțime de categorii sociale au simțit nevoia să găsească niște structuri de refugiu, să le spunem așa. În acele plăți compensatorii, în pensii speciale, sau în diverse alte feluri. Această ambiguitate s-a păstrat și în timpul CDR (n.r., Convenției Democratice), când s-au făcut aceste pensii speciale pentru magistrați, în speranța că vor putea fi păstrați procurorii și judecătorii în sistem și să nu se ducă înspre sistemul de avocați.
Emilian Isăilă, jurnalist: În contextul aderării noastre la Uniunea Europeană, independența justiției era un criteriu foarte foarte important. Și pornind de aici, a creat acest sistem de protecție a independenței magistraților.
De-a lungul timpului au fost mai multe încercări de ajustare a pensiilor magistraților, dar toate au eșuat.
Andrei Țăranu, analist politic: Lucrurile vor continua într-un sistem, așa cum vedem deja, în care justiția tinde să se autonomizeze, și să se autonomizeze de întreg sistemul politic, iar sistemul politic pare în bună măsură hipnotizat și blocat în discuțiile despre justiție.
Emilian Isăilă, jurnalist: Problema e critică chiar și pentru partide populiste, extremiste, chiar și pentru partide gen stat, cum e PSD-ul, care, întra-adevăr, nu se simte conofrtabil în această dispută pe tema pensiilor speciale pentru că generează foarte multă ostilitate din partea opiniei publice.
În majoritatea țărilor Uniunii Europene, vârsta de pensionare a magistraților este cuprinsă între 65 și 70 de ani.
sursa: TVR Info
Legile în vigoare spun că pensiile civile speciale se plătesc din contribuțiile viitorilor pensionari, dar și din taxele și impozitele plătite de ceilalți cetățeni, drept completare. Potrivit datelor economica.net, în 2024, asta a însemnat că beneficiarii de pensii speciale au primit un sfert din pensii pe bază de contributivitate și trei sferturi de la ceilalți cetățeni.
Adrian Negrescu, analist economic: Anul trecut, 75% din banii pentru plata pensiilor magistraților au venit, într-adevăr, de la bugetul de stat. Nu au venit din alte zone. Asta înseamnă peste 1,4 miliarde de lei de la buget, adică inclusiv de la Sănătate, educație și toate celelalte domenii, că asta înseamnă bugetul de stat, pentru aceste pensii.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: Evident că sunt sume mari, le știm și nu de azi, de ieri, subiectul este în discuție de mulți ani și dacă putem să luăm măsuri din care să facem economie și-n alte zone, le vom lua, dar calendarul de aprobare a bugetului va fi aprobat de săptămâna viitoare.
În prezent sunt mai multe categorii care beneficiază de pensii care nu se bazează integral pe contributivitate: printre acestea, magistrații, diplomații, personalul navigant. Pensiile speciale au fost instituite după 1990.
Andrei Țăranu, analist politic: Imediat după 1989, o mulțime de categorii sociale au simțit nevoia să găsească niște structuri de refugiu, să le spunem așa. În acele plăți compensatorii, în pensii speciale, sau în diverse alte feluri. Această ambiguitate s-a păstrat și în timpul CDR (n.r., Convenției Democratice), când s-au făcut aceste pensii speciale pentru magistrați, în speranța că vor putea fi păstrați procurorii și judecătorii în sistem și să nu se ducă înspre sistemul de avocați.
Emilian Isăilă, jurnalist: În contextul aderării noastre la Uniunea Europeană, independența justiției era un criteriu foarte foarte important. Și pornind de aici, a creat acest sistem de protecție a independenței magistraților.
De-a lungul timpului au fost mai multe încercări de ajustare a pensiilor magistraților, dar toate au eșuat.
Andrei Țăranu, analist politic: Lucrurile vor continua într-un sistem, așa cum vedem deja, în care justiția tinde să se autonomizeze, și să se autonomizeze de întreg sistemul politic, iar sistemul politic pare în bună măsură hipnotizat și blocat în discuțiile despre justiție.
Emilian Isăilă, jurnalist: Problema e critică chiar și pentru partide populiste, extremiste, chiar și pentru partide gen stat, cum e PSD-ul, care, întra-adevăr, nu se simte conofrtabil în această dispută pe tema pensiilor speciale pentru că generează foarte multă ostilitate din partea opiniei publice.
În majoritatea țărilor Uniunii Europene, vârsta de pensionare a magistraților este cuprinsă între 65 și 70 de ani.
sursa: TVR Info
