26.04.2021 - Ținut secret de sovietici, accidentul de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a afectat întreaga Europă şi milioane de oameni au fost victime ale radiaţiilor. Reactorul 4 al centralei a devenit practic un enorm depozit de deşeuri radioactive, un pericol pentru încă cel puţin 3.000 de ani.
De nivel 7, dezastrul de la Cernobîl este cel mai grav accident nuclear din istorie, în privinţa victimelor şi a costurilor. Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripyat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani. La 35 de ani de la accident, numărul total al victimelor este încă subiect de controversă.
Belarus a fost ţara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pâna la 70 % din precipitatiile radioactive au căzut pe teritoriul ei, dar în total peste 5,5 milioane de persoane, ucraineni, belaruşi şi ruşi, au avut de suferit în urma catastrofei, iar o mare parte dintre ei locuiesc în continuare în zonele contaminate, conform autorităţilor ucrainene.
Numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii şi milioane, notează experţi citaţi de presa internaţională, iar medicii afirmă că milioane de persoane suferă în continuare de probleme de sănătate legate de catastrofă. Consecinţele contaminarii radioactive - cancer, afecţiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace - ar putea provoca în total între 100 de mii şi 400 de mii de decese în aceste trei foste republici sovietice, conform Greenpeace.
Mărturii cutremurătoare au fost consemnate de jurnalista rusă Svetlana Aleksievici în cartea sa "Dezastrul de la Cernobîl", cu care a câştigăt Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 2015.
Pe lângă victimele umane, dezastrul de la Cernobîl a afectat grav şi mediul. Au avut de suferit şi animalele domestice, animale sălbatice, păsările şi peştii sau vegetaţia, poluarea radioactivă aprodus mutaţii genetice, resimţite pâna la nivelul bacteriilor şi al virusurilor.
Oraşele Cernobîl şi Pripyat au fost evacuate şi probabil nu vor mai fi locuite vreodată, întrucât nivelul de radiaţii va ajunge la cote normale abia în jurul anului 2525.
De nivel 7, dezastrul de la Cernobîl este cel mai grav accident nuclear din istorie, în privinţa victimelor şi a costurilor. Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripyat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani. La 35 de ani de la accident, numărul total al victimelor este încă subiect de controversă.
Belarus a fost ţara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pâna la 70 % din precipitatiile radioactive au căzut pe teritoriul ei, dar în total peste 5,5 milioane de persoane, ucraineni, belaruşi şi ruşi, au avut de suferit în urma catastrofei, iar o mare parte dintre ei locuiesc în continuare în zonele contaminate, conform autorităţilor ucrainene.
Numărul total al victimelor ar putea fi între câteva sute de mii şi milioane, notează experţi citaţi de presa internaţională, iar medicii afirmă că milioane de persoane suferă în continuare de probleme de sănătate legate de catastrofă. Consecinţele contaminarii radioactive - cancer, afecţiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace - ar putea provoca în total între 100 de mii şi 400 de mii de decese în aceste trei foste republici sovietice, conform Greenpeace.
Mărturii cutremurătoare au fost consemnate de jurnalista rusă Svetlana Aleksievici în cartea sa "Dezastrul de la Cernobîl", cu care a câştigăt Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 2015.
Pe lângă victimele umane, dezastrul de la Cernobîl a afectat grav şi mediul. Au avut de suferit şi animalele domestice, animale sălbatice, păsările şi peştii sau vegetaţia, poluarea radioactivă aprodus mutaţii genetice, resimţite pâna la nivelul bacteriilor şi al virusurilor.
Oraşele Cernobîl şi Pripyat au fost evacuate şi probabil nu vor mai fi locuite vreodată, întrucât nivelul de radiaţii va ajunge la cote normale abia în jurul anului 2525.
